Pàgina: 2 : 1
A fost odat’...
:
 Poemas 2005-05-20 (8484 senalas)
A murit...
:
Poemas 2003-05-29 (7570 senalas)
Acasă
:
Poemas 2005-12-07 (11482 senalas)
Aducerile-aminte
:
Poemas 2005-06-24 (10331 senalas)
Aeternitas
:
Poemas 2005-10-14 (7545 senalas)
Agonie
:
Poemas 2005-09-06 (7826 senalas)
Am fost...
:
Poemas 2003-05-29 (9419 senalas)
Amurg
:
Poemas 2005-10-14 (22580 senalas)
Apostolul
:
Poemas 2005-10-14 (15471 senalas)
Apostolul
:
Poemas 2005-10-14 (7900 senalas)
Apus
:
Poemas 2005-10-14 (11750 senalas)
Asfințit
:
Poemas 2005-10-14 (11408 senalas)
Așteptare
:
Poemas 2005-10-14 (8769 senalas)
Așteptare
:
Poemas 2005-10-14 (9159 senalas)
Așteptare
:
Poemas 2005-10-14 (9668 senalas)
Atunci
:
Poemas 2005-12-07 (7844 senalas)
Bătrâni
:
Poemas 2005-12-07 (14099 senalas)
Cade-o lumină
:
Poemas 2005-06-24 (7943 senalas)
Cain
:
Poemas 2005-12-07 (7126 senalas)
Cântă moartea
:
Poemas 2005-12-07 (11481 senalas)
Cântec
:
Poemas 2005-12-07 (11237 senalas)
Cântece
:
Poemas 2005-12-07 (19232 senalas)
Cântece
:
Poemas 2005-12-07 (6857 senalas)
Cântece
:
Poemas 2005-12-07 (7290 senalas)
Cântecele mele
:
Poemas 2005-12-07 (8580 senalas)
Cărbunii
:
Poemas 2009-10-11 (9329 senalas)
Ceahläul
:
Poemas 2002-10-23 (8559 senalas)
Cetind pe Baudelaire
:
Poemas 2013-03-21 (5006 senalas)
Chemare
:
Poemas 2006-05-16 (7004 senalas)
Clăcașii
:
Poemas 2008-02-07 (13562 senalas)
Coboară toamna...
:
Poemas 2006-05-16 (29008 senalas)
Cosașul
:
Poemas 2009-10-13 (8197 senalas)
Craciunul copiilor
:
Poemas 2004-10-05 (22818 senalas)
Dăscălița
: poezii pentru copii
Poemas 2005-09-25 (25085 senalas)
Dascălul
:
Poemas 2009-10-11 (8738 senalas)
De demult...
:
Poemas 2006-05-16 (23635 senalas)
Departe
:
Poemas 2009-10-12 (9062 senalas)
Din larg
:
Poemas 2010-04-28 (8455 senalas)
Doina
:
Poemas 2008-11-12 (31516 senalas)
Dorinta
:
Poemas 2002-12-06 (11033 senalas)
E sărbătoare
:
Poemas 2008-02-07 (9022 senalas)
Eu știu un basm
:
Poemas 2009-10-11 (6720 senalas)
Fără țară
:
Poemas 2009-10-21 (8302 senalas)
Fată mare
:
Poemas 2002-10-23 (7778 senalas)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
Poemas 2005-07-16 (6347 senalas)
Graiul pâinii
:
Poemas 2009-10-13 (6505 senalas)
În mine câteodată
:
Poemas 2009-10-26 (8037 senalas)
Pàgina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Textos Recomendados
